Pe 17 ianuarie 2012, Şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi (cu care ne-am mai întâlnit, desigur, în contextul RMGC), a declarat că România nu va lua exemplul Bulgariei şi nu va interzice folosirea fracţionării hidraulice (hydraulic fracturing sau fracking) pentru extragerea gazelor de şist. Dimpotrivă. Chevron va demara anul acesta lucrările de explorare în Dobrogea. Alte companii, printre care MOL&Expert Petroleum, Avere Energrz, Universal Premium, au câştigat licitaţii de exploatare a altor perimetre (lista la sfârşitul articolului), iar licenţele sunt valabile 30 de ani şi pot fi prelungite încă 15. Afirmaţiile şefului ANRM se aşează pe urmele discuţiilor române-americane din toamna trecută şi a intenţiei Statelor Unite de a acorda României “consultanţă” în acest domeniu, probabil la pachet cu consultaţa pentru scutul anti-rachetă. Arealele vizate de Chevron sunt aşa zisele perimetre 17, 18 şi 19 (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi), iar ofensiva mediatică (din nou, după modelul RMGC) e pregătită. Pe 18 ianuarie, Chevron a încărcat un clip pe site-ul lor oficial de YouTube, cu ape cristaline, oameni spălaţi şi fericiţi, comunităţi prospere şi tot felul de platitudini despre tehnologii alternative şi despre nevoi de dezvoltare. Să ne aşteptăm în următoarele luni să fim plezniţi până la inconştienţă cu astfel de mesaje.
Doar ca scurtă amintire, mii de bulgari au protestat în toată ţara împotriva companiei Chevron şi a folosirii acestei tehnologii. Guvernul bulgar a retras licenţa de explorare oferită, iar pe 18 ianuarie Parlamentul a votat cu 166 voturi pentru şi 6 împotrivă interzicerea folosirii tehnologiei de fracţionare hidraulică pe teritoriul ţării, inclusiv în zona apelor teritoriale ale Mării Negre. În plus, au aprobat o amendă de 65 milioane de euro pentru cei care nu ar respecta această hotărâre. Zonele care urmau să fie exploatate se aflau în nordestul ţării, în apropiere de Dobrogea.
Tehnologia de extragere a gazelor de şist prin fracţionare hidraulică este extrem de periculoasă şi poluantă, cu urmări care persistă în sol, apă, şi organismele care trăiesc în zonele afectate. La prima vedere, e o soluţie care seduce: putem exploata zăcăminte enorme de gaze inaccesibile prin tehnologii convenţionale. Gazele de care vorbim sunt captive în rocă, însă pot fi “eliberate” prin injectarea sub presiune a unui amestec de apă, nisip, şi tot fel de substanţe chimice, care fracţionează roca. După injectare, se speră că gazele o vor porni în direcţia intenţionată, adică pe ţeava instalată special, şi nu aiurea prin fisurile create.
De ce ar trebui să ne opunem folosirii acestei tehnologii?
Contaminarea solului şi a apei
Lista completă a substanţelor injectate e greu de obţinut pentru fiecare caz de exploatare, deoarece e protejată ca “secret industrial”, însă pe listele care au devenit publice se află substanţe cancerigene, unele toxice pentru oameni, altele pentru organisme acvatice, unele care au efecte asupra reproducerii sau chiar duc la mutaţii genetice. Confrom unui raport al Tyndall Centre for Climate Change Research, un numar remarcabil de substanţe se află pe diferite liste ale ESIS (Sistemul European de Informaţii asupra Substanţelor Chimice) cu substanţe care trebuie reduse sau care sunt considerate extrem de dăunătoare oamenilor şi mediului: substanţe de toxicitate acută, substanţe persistente, bioacumulante şi toxice (PBTs), etc.
Cert e că apele injectate fie ies din rocă datorită presiunii, fie se infiltrează în timp ce sunt injectate şi ajung în pânzele de apă freatice sau în apele de suprafaţă. Din studiile făcute (vezi raportul de mai sus), aceste substanţe tind să antreneze şi să dizolve alte substanţe periculoase (metale grele, substanţe radioactive). În plus, gazele împinse de presiune ajung în alte părţi decât cele intenţionate, contaminând apele sau acumulându-se, cu tot pericolul aferent de explozie. SUA, care ne este tot oferită ca exemplu suprem de reuşită şi progres tehnologic şi social, inclusiv în declaraţiile d-lui Pătruţi, e plină de astfel de exemple (vezi documentarul Gasland). În Dimock, în nordestul statului Pennsylvania, parte din deja vestita formaţiune Marcellus, oamenii şi-au văzut apele contaminate, maro, imposibil de băut şi chiar de folosit la spălat (oamenii spun că ameţesc, li se face rău de la substanţele din apă), animalelor le cade părul, iar substanţele corozive din apă le distrug ţevile, vasele şi rufele. Acestea nu sunt incidente izolate şi nici accidente, ci consecinţe care apar sistematic în urma exploatărilor de acest gen.
Producerea de cutremure
Amestecul de apă, nisip şi substanţe injectat în rocă produce o presiune care — judecând după exemplele deja existente — nu poate fi controlată. Zdrobirea/fisurarea rocii poate duce la cutremure imposibil de prevăzut, chiar dacă sunt doar de suprafaţă. Deşi minimizate ca pure coincidenţe sau ca lipsite de consecinţe, aceste cutremure au avut loc. În iunie 2012, compania Cuadrilla Resources a oprit temporar explorarea la Preese Hall, lângă Blackpool, în NV Angliei, după ce au avut loc două mici cutremure declanşate de operaţiunile de fracţionare. În Oklahoma, unde în mod tipic au loc 50 de cutremure pe an, după începerea exploatării prin fracţionare, au loc peste 1000. Conform US Army şi United States Geological Survey, fracţionarea hidraulică poate, într-adevăr, să cauzeze cutremure.
Consumul de apă
Pentru o singură fază de fracţionare se folosesc între 9000 şi 29000 de m3 de apă pe puţ (cu multiple puţuri pentru o exploatare). Cantităţile enorme de apă folosite trebuie luate de undeva (cu presiunile aferente asupra ecosistemului şi asupra comunităţilor din jur), şi trebuie transportate (în general, nu prin conducte ci prin cisterne speciale).
Distrugerea mediului la suprafaţă
Pe lângă impactul mediat de infiltrările în apă, ca orice tehnologie de exploatare a unor resurse de subsol, fracţionarea hidraulică implică o infrastructură extinsă (cu tot felul de rezervoare, sonde, puţuri, utilaje, camioane, drumuri) care nu se poate dezvolta, chiar dacă intenţia există, într-un mod care respectă peisajul şi mediul înconjurător. Aşteptaţi-vă la zone curăţate de vegetaţie şi în general orice viaţă, bătucite de camioane şi utilaje de construcţii, drumuri şi trafic.
Redevenţe scăzute, subvenţii
Fiind o tehnologie nouă care necesită o infrastructură extinsă, nu e profitabilă fără ajutor din partea statului şi, în consecinţă, din partea populaţiei care ajunge până la urmă să fie afectată negativ. Adică, tot noi vom plăti pentru ca bietele companii să poată exploata gazul de şist. În România, ca şi în Bulgaria, susţinătorii tehnologiei şi ai companiilor care au obţinut licenţa justifică sprijinul pe care ar trebui să-l acordăm prin sperietoarea Rusia. Gazul de şist ne va vindeca, spun ei, de dependenţa energetică pe care o avem sau am putea-o avea faţă de Rusia. În loc să ne imaginăm şi să lucrăm pentru o lume în care consumăm mai puţin (ştiu, e o utopie), sau măcar o lume cu tehnologii nepoluante de a produce energie, vom fi foarte curând informaţi că trebuie să plătim pentru această independenţă prin redevenţe scăzute la exploatarea de gaz şi posibil subvenţii care să stimuleze investiţiile şi crearea de locuri de muncă. Deja Alexandru Pătruţi a declarat că redevenţele pentru exploatarea gazelor de şist ar trebui să fie mai mici decât pentru cea convenţională şi că România pregăteşte o legislaţie specială care să reglementeze acest tip de exploatare.
Dacă vă e teamă de ce se va întâmpla cu Roşia Montană, vă cer să vă imaginaţi o Roşia Montană întinsă pe bucăţi din câteva judeţe ale ţării: Bihor, Constanţa, Tulcea, Arad, Timişoara. Ape poluate, sol poluat, peisaj distrus, toate pe o perioadă nedeterminată. Substanţele chimice injectate sunt, în mare parte, ne-biodegradabile, iar transformările din subsol datorită fisurării rocii şi aglomerării de gaze pot duce la microcutremure, mişcări şi alunecări ale solului. Toată nebunia e cu atât mai gravă cu cât viitoarele exploatări se află pe terenuri agricole, în zone în care apa este o resursă limitată, sau sensibile din punct de vedere ecologic.
Eu zic să mai privim şi înspre vecinii noştrii bulgari şi să vedem ce fel de colaborări putem construi. Solidaritate din partea lor există. Clar afectaţi de posibilitatea forărilor din Dobrogea, ei deja au anunţat un protest în faţa Ambasadei României la Sofia pentru joi, 26 ianuarie. Să ne folosim de impulsul revoluţionar al ultimelor zile pentru a ne îngriji de pericolul acesta, şi să dedicăm ziua de joi unui protest împotriva exploatării gazelor de şist. Asta pentru început.
Lista cu perimetrele scoase la licitaţie (Petroleum Services Group)
Companie Perimetru—licenţă acordată
Depresiunea panonică
MOL Hungarian Oil & Gas PLC şi Expert Petroleum SRL EX – 01 VOIVOZI (BIHOR)
Avere Enegrz Inc EX – 02 TRIA (BIHOR)
Avere Enegrz Inc EX – 03 BAILE FELIX (BIHOR)
Clara Petroleum Ltd EX – 04 TULCA (BIHOR)
MOL Hungarian Oil & Gas PLC și Expert Petroleum SRL EX – 05 ADEA (ARAD)
MOL Hungarian Oil & Gas PLC și Expert Petroleum SRL EX – 06 CURTICI (ARAD)
Avere Enegrz Inc EX – 07 PERIAM (TIMIŞ)
Avere Enegrz Inc EX – 08 BILED (TIMIŞ)
Universal Premium SA EX – 09 PAULIS (TIMIŞ)
Audax Resources LTD EX – 10 PARŢA (TIMIŞ)
Universal Premium SA EX – 11 BUZIAŞ (TIMIŞ)
Moesia Oil and Gas LTD EX – 12 CRAI (TIMIŞ)
Dobrogea
Nu s-a acordat licenţa EX – 13 MACIN (TULCEA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 14 BABADAG (TULCEA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 15 CAPIDAVA (CONSTANŢA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 16 EFORIE (CONSTANŢA)
Chevron Romania E&P BV EX – 17 COSTINEŞTI (CONSTANŢA)
Chevron Romania E&P BV EX – 18 VAMA VECHE (CONSTANŢA)
Chevron Romania E&P BV EX – 19 ADAMCLISI (CONSTANŢA)
Offshore
Nu s-a acordat licenţa EX – 20 RAZELM (TULCEA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 21 NAVODARI (CONSTANŢA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 22 AGIGEA (CONSTANŢA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 23 AURORA (CONSTANŢA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 24 MANGALIA (CONSTANŢA)
Petro Ventures BV EX – 25 LUCEAFARUL (TULCEA)
Nu s-a acordat licenţa EX – 26 SFANTUL GHEORGHE (TULCEA)
Melrose Resources şi Petromar Resources EX – 27 MURIDAVA
Melrose Resources şi Petromar Resources EX – 28 EST COBALCESCU
Lukoil Overseas şi Vanco International EX – 29 EST RAPSODIA
Lukoil Overseas şi Vanco International EX – 30 TRIDENT
De Claudia Campeanu
