Reptile, dihori, pisici, capre, câini, cai, oi, amfibieni, vite, porci de guineea, hamsteri, iepuri, porci, păsări, peşti, şobolani şi şoareci. Acestea sunt unele dintre animalele care suferă numeroase teste în fiecare zi în Europa. Scopul principal al acestor teste sunt, în general, motive medicale. Animalele sunt în mod deliberat infectate cu diferite boli pentru aceste studii, cum ar fi hepatita sau HIV. În afară de utilizarea vivisecţiei ca un mijloc de studii medicale, animalele sunt de asemenea folosite pentru a testa alte lucruri, cum ar fi toxicitatea, detergenţii de curăţare şi multe alte scopuri. Ca un exemplu, elevii de bio-chimie utilizează animale pentru cele mai absurde teste. Unele dintre aceste teste bizare, constau în adăugarea intenţionată în corpul animalelor a mai multor feluri de substanţe, după care elevii vor examina modul în care animalele reacţionează după încetarea bruscă a substanţei sau a unei supradoze.
Animalele modificate genetic sunt folosite pentru cercetare, atât în scop medical cât şi în scop biologic
Cercetatorii incearca să creeze animalul perfect pentru testarea, eliminarea sau crearea de anumite calităţi. Din moment ce animalele sunt, în multe moduri diferite de om, ele sunt modificate genetic să ne semene. Pentru a crea animale "perfecte", cercetatorii le combină genetic, pentru a corespunde bolii pe care doresc să o investigheze. Având în vedere faptul că omenirea a invaţat mai multe despre codurile genetice în ultimele decenii, cercetatorii au acum posibilitatea de a adăuga în caracteristicile ereditare ale animalelor, caracteristici observate numai la om. Toate modificările aduse ADN-ului animalelor sunt permanente, toţi urmaşii lor vor transporta aceleaşi anomalii. Patronii ingineriei genetice, afrimă că aceste experimente vor duce în cele din urmă la un declin în numărul de animale necesare pentru vivisecţie. Animalul va conţine în mod automat piesa dorită de cod genetic, prin naştere. Ei uită să menţioneze că, înainte ca "animal perfect dorit" să fie creat, milioane de alte animale îşi vor pierde viaţa în timpul procesului. În fiecare an, acele milioane de animale sunt modificate genetic pentru scopuri de cercetare. Mai puţin de un sfert din aceste animale vor fi "utilizabile". Celelalte trei sferturi vor fi ucise instantaneu, nefiind "utile" pentru că nu poartă gena dorită sau care nu sunt pur şi simplu pe deplin compatibile.
Cele mai multe animale care sunt supuse unor teste, vor muri după aceea
Uneori, moartea este o parte importantă a testului, deoarece cercetătorii doresc să ştie cum sunt afectate organele interne. Susţinătorii testărilor pe animale folosesc întotdeauna argumentul "obiective umane", ceea ce înseamnă că animalele care au contactat vre-o boala fatală sau o tumoare în timpul testului vor fi eutanasiate înainte de a ajunge la simptomele severe. Prin aceasta metoda animale ar trebui să experimenteze mai puţină suferinţa. Singurul lucru care nu îl spun este că animalul va fi eutanasiat doar în cazul în care acest lucru nu se interfereze cu testul specific. În cazul în care cercetatorii percep ca pe o parte importantă a testului, vor urmarii animalele cum se sting şi mor. În timpul testării animalul este privit ca un simplu obiect. Norme, cum ar fi obiectivele umane, sunt uşor de falsificat şi au doar rolul de a calma mintea diferiţilor activişti. Desigur, există necesitatea de a înţelege mai bine anumite boli şi de a se încerca să se dezvolte un vaccin sau un tratament, dar este absurd că atât de multe animale trebuie să sufere pentru această cauză.
În prezent, există mai multe alternative pentru testarea pe animale, cum ar fi celulele care sunt menţinute în viaţă într-un tub de testare, celule stem, bacterii şi/sau simulări pe computer. Este ridicol să credem că fără testarea pe animale, de exemplu, căutarea pentru un leac pentru cancer, nu ar putea continua (chiar dacă nu se vrea găsirea unui leac pentru cancer, dar asta e altă poveste).
Progresele în domeniul cercetării nu merg în consecinţă cu cruzimea faţă de animale. Din păcate guvernele şi companiile nu vad necesitatea de a pune în aplicare aceste schimbări. Mult mai mulţi bani sunt investiţi în vivisecţie, anual în jur de 500 de milioane de euro, decăt banii investiţi pentru a găsi o alternativă la vivisecţie, anual, aproximativ 3,5 milioane de euro.
Din fericire, şi mai multe proteste apar împotriva testării pe animale, şi mai multe persoane îşi dau seama că, cu tehnologia actuală nu mai este nevoie abuzul animalelor pentru tot felul de studii prosteşti. Pe 11 martie 2009 a fost deja realizat un pas înainte semnificativ în lupta împotriva testării pe animale, o interdicţie europeană cu privire la utilizarea vivisecţiei pentru produsele cosmetice şi interzicerea importului de produse cosmetice pentru care testarea pe animale a fost folosită. Dar cine ştie? Acest lucru ar putea fi doar de faţadă. Numai timpul poate spune dacă vreodată va exista un final complet al suferinţei animală numită vivisecţie.
Groene Nationalisten
